Deconectare

Skip Label
Portal pentru profesioniștii din domeniul sănătății

FIBRILATIA ATRIALA ESTE O AFECTIUNE FRECVENTA CU INCIDENTA IN CRESTERE SI CARE CONDUCE LA COMPLICATII SEVERE

Fibrilatia atriaă (FA) este cea mai frecventă tahiaritmie supraventriculara si afecteaza aproximativ 1% din populatie.6 Prevalenta creste cu varsta, atingand 10% la persoanele cu varsta mai mare de 80 de ani. Prevalenta FA este in crestere, datorita imbatranirii populatiei la nivel global. Se asteapta ca numarul persoanelor cu FA diagnosticate in pietele farmaceutice mari (SUA, Japonia, Germania, Italia, Franta, UK si Spania) sa creasca de la 6.3 milioane in 2007 la 7.5 milioane in 2017.5 FA se asociaza cu morbiditate si mortalitate semnificativa . FA creste riscul de aparitie a unui AVC de pana la 5 ori (la persoanele fara tratament anticoagulant) AVC-ul datorat FA tinde sa fie mult mai sever si mai costisitor ca management decat AVC-ul datorat altor cauze, si aproximativ jumatate din totalul pacientilor decedeaza intr-un an de la aparitia AVC-ului datorat FA. Costul total (direct sau indirect) al AVC-ului in SUA a fost estimat la $65.5 milioane in 2008.5 De asemenea FA se asociaza cu cresterea de 3 ori a riscului de IC si de doua ori a dementei si mortalitatii.

Managementul FA ţinteşte reducerea simptomelor aritmiei şi prevenția complicaţiilor grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral. Aceste scopuri vaste pot fi împărţite în cinci obiective principale pentru managementul de lungă durată a FA: prevenția tromboembolismului,  ameliorarea simptomelor,  managementul optim al bolilor cardiovasculare concomitente controlul frecvenţei,  corectarea tulburărilor de ritm. 

Tratamentul pentru controlul frecventei si corectarea tulburarilor de ritm trebuie ajustat fiecarui pacient in mod individual. Criteriile care favorizeaza interventia de control al ritmului includ varsta tanara, debut recent, prezenta simptomelor si absenta bolii coronariene. Pe de alta parte, controlul ritmului e bine sa fie evitat la pacientii in varsta, unde controlul frecventei furnizeaza o ameliorare eficienta a simptomelor.

Dezvoltarea anticoagulantelor orale care nu acționează prin intermediul vitaminei K cunoscute ca NOAC (non-vitamin K antagonist oral anticoagulants) sau DOAC (direct oral anticoagulants) a marcat un moment decisiv în profilaxia anti-trombotică [1]. Aceste medicamente noi, cu efect direct asupra trombinei (dabigatran, primul NOAC disponibil la nivel global) sau FXa (rivaroxaban, apixaban, edoxaban) prezintă avantajul unui debut rapid al acțiunii, fără necesitatea suplimentării parenterale cu heparină, cu efect coagulant predictibil și profil favorabil de siguranță [2].

Deși este de așteptat ca aceste situații să fie rare în practica curentă, este nevoie uneori de anularea efectului anticoagulant. Dabigatran este singurul anticoagulant pentru care este disponibilă o astfel de soluție, în Romania. Pentru pacienții adulți aflați în situații în care viața pacientului este în pericol sau în cazul unor sângerări necontrolate, atunci când este necesară oprirea rapidă a efectului anticoagulant al dabigatranului, este disponibil agentul specific de neutralizare idarucizumab [3].

În prezent, anticoagularea NOAC constituie fundamentul prevenției apariției evenimentelor trombotice la pacienții cu fibrilație atrială, în tratamentul și profilaxia trombembolismului venos, iar cercetările continuă și în alte situații cu risc asociat [4]. În absența studiilor comparative directe între diferiții agenți de tip NOAC, un rol important în alegerea tratamentului depinde de numeroși factori clinici dar și preferința pacientului, aderența la tratament și disponibilitatea unui agent eficient de neutralizare a efectului anticoagulant.
 

Citește mai multe despre Insuficiența cardiacă aici.
Referințe

  1. Romiti GF et al. Future Cardiol. 2021; 17(2): 215-226.

  2. Rugina M et al. Romanian J Cardiol. 2012; 22(1): 43-52.

  3. Rezumatul Caracteristicilor Produsului Pradaxa, disponibil la https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/pradaxa-epar-product-information_ro.pdf, accesat în octombrie 2021.

  4. Chen A et al. J Am Heart Assoc. 2020; 9:e017559.

  5. Heeringa J, van der Kuip DA, Hofman A et al. Prevalence, incidence and lifetime risk of atrial fibrillation: the Rotterdam study. Eur Heart J 2006;27:949–53.

  6. Go AS, Hylek EM, Phillips KA et al. Prevalence of diagnosed atrial fibrillation in adults: national implications for rhythm management and stroke prevention: the AnTicoagulation and Risk Factors in Atrial Fibrillation (ATRIA) Study. JAMA 2001;285:2370–75.

PC-RO-102044